away

mai devreme, in timp ce faceam acel studiu de caz absolut imbecil, meditam...
ajunsesem la concluzia ca nu-i chiar asa de rau sa-ti pierzi urma.
in fond, de ce nu?
mai multa liniste, mai mult timp pentru mine, si mult, mult mai putin stres.
cu toate astea, eu nu sunt persoana cea mai indicata sa dispara. nu neaparat fiindca reprezint ceva important in viata altora, ci pentru ca natura mea este de asemenea maniera incat nu pot sta deoparte, am nevoie de agitatie, si sa fiu inconjurata de multi oameni.
trecusera 2 zile de cand nu avusesem contact cu persoanele din afara anturajului[orasul e mizer, majoritatea locuitorilor sunt "defecti"]. deja ma simteam prost, parca m-as fi sufocat. aveam nevoie de interactiune, si asta urgent![nu era o urgenta animalica]
si un telefon era de-ajuns. bineinteles, o convorbire de cel putin o ora, cum se obisnuieste.
eu nu sunt eu daca nu am o viata sociala activa.
nu sunt eu daca trec maxim 2 saptamani and I don't have a new friend:)
still, old friends become really good friends. bineinteles, partea asta e valabila intotdeauna, dar multi o uita ulterior. gen: I'll always be there for you, pansy. I'll always help you. etc.
dar asta e alta veste poveste. ramane pentru mai incolo.
viata mea sociala se va duce de rapa daca ma mai trezesc sa-mi pierd urma. treaba asta merge in alte cazuri[detalii intr-un alt post.sau nu].
de asemenea[relevant in acest caz], nu as suporta sa locuiesc undeva in creierii muntilor, departe de civilizatie.as rezista asa maximum 3 zile, si nici atunci singura.cu cel putin 6-7 prieteni apropiati.
de reflectat am timp.si de citit.si de tot ce vreau sa fac.
insa, pentru mine, concluzia aceea nu e valabila. eu nu sunt genul chill.

*nici Alan n-a fost singur. pana la urma, o femeie i-a iesit in cale. chiar si acolo, in munti, unde n-ai crede c-ar putea cineva ajunge*

am facut blog-ul pentru a vorbi[cu mine insami], pentru ca stiu destule si vreau sa impartasesc, pentru ca asa am vrut eu:)) dar n-as putea spune ca nu vede nimeni, ca nu citeste nimeni, ca sunt singura, deoarece tot exista o persoana, cel putin una care sa citeasca acest post, sau doar sa-l vada, sau sa intre, printr-o coincidenta, pe blog.

personal, cred as innebuni singura.